Un pescar macinat de patima betiei prinde pestisorul de aur. Pentru a fi eliberat, pestisorul trebuie sa ii indeplineasca trei dorinte.
– Care este prima dorinta? il intreaba pestisorul.
– Vreau ca marea asta sa fie toata numai vodca. Si i s-a indeplinit dorinta.
– Care este cea de-a doua dorinta? il intreaba din nou pestisorul.
Sta pescarul, se gandeste si in cele din urma spune:
– Vreau ca si toate raurile care se varsa in mare sa fie pline cu vodca.
Zis si facut.
– Dar a treia dorinta care iti este? Gandeste-te bine ca este ultima!
Pescarul din nou se gandeste, se gandeste, si se tot gandeste… In cele din urma spune:
– Ai ma, nu dai si tu o vodca mica?!!!
Mi-am amintit de bancul de mai sus zilele trecute, cand intr-un comentariu TV s-a amintit de “dilema magarului lui Buridan”. Acesta, magarul, pus la jumatatea distantei dintre un sac de ovaz si o galeata cu apa, risca sa ramana si nemancat si nebaut…
Oare de cate dileme nu am avut si noi parte? Cel putin doua imi vin acum in minte: Dilema Veche si Dilema Noua…
Cam atat si… “Fir intins la maximum!”